Ce facem in caz de incendiu

1. Necesitatea evacuarii dintr-o cladire incendiata
2. Anuntarea operativa a incendiilor

1.Necesitatea evacuarii dintr-o cladire incendiata

Pentru a putea intelege mai bine care este importanta evacuarii persoanelor aflate intr-o cladire in momentul producerii unui incendiu trebuie sa cunoastem si sa intelegem foarte bine notiunile referitoare la urmatoarele aspecte:
- cum se propaga incendiile in cladirile de locui incepand cu subsolul cladirii si terminand cu ultimul etaj;
- care sunt efectele incendiilor asupra organismului uman si la ce riscuri ne supunem atunci cand suntem surprinsi in interiorul unei cladiri in care a izbucnit un incendiu.

Referitor la prima problema, facem mai intai referire la caracteristicile constructive ale cladirilor; subsolurile sunt caturi a caror pardoseala este situata sub cota terenului, ele au adancimi diferite si pot fi construite cu mai multe niveluri. Subsolurile au un numar redus de intrari, deseori una singura, amenajata, de regula, din casa scarilor. Aceasta caracteristica ingreuneaza si ea salvarea persoanelor, intrucat in situatia inundarii cu fum a casei scarilor si, prin aceasta a caturilor superioare, se creeaza pericol de intoxicare, ratacire sau accidentare ale persoanelor aflate in incaperi, precum si ale servantilor care actioneaza pentru salvarea lor,pentru localizarea si lichidarea incendiilor. De cele mai multe ori, golurile ferestrelor nu pot fi utilizate pentru patrunderea in subsol, din cauza dimenisiunilor mici ale acestora si a gratarelor metalice cu care sunt protejate.
Etajele sunt parti principale ale cladirii, ale caror volume utile se folosesc ca incaperi de locuit, sau spatii pentru depozitare. Din aceasta cauza, incendiile izbucnite la etajele cladirilor sunt periculoase pentru viata oamenilor si pentru valori materiale adapostite. Drept amenajari comune, care fac legatura intre etaje, servesc casele de scari, golurile pentru ascensoare, golurile sistemelor de ventilatie, conductele de gaze, apa si canal, conductele retelei electrice si ghenele (canalele pentru transportul gunoaielor menajere). Etajele cladirilor sunt prevazute cu un numar limitat de cai de acces, uneori cu o singura scara, iar golurile pentru usi si ferestre sunt limitate si situate la inaltime fata de sol, fapt ce ingreuneaza salvarea oamenilor, evacuarea bunurilor materiale si intrarea rapida in dispozitivul de interventie.
Din punct de vedere al caracteristicilor incendiilor in subsolurile cladirilor, este cunoscut faptul ca, in faza initiala a incendiului, in incaperile din subsol, arderile sunt mai intense, datorita existentei unor mari cantitati de materiale combustibile si a prezentei oxigenului in mediul ambiant. Ulterior , are loc o scadere a acestei intensitati, fapt explicat de reducerea procentului de oxigen in zona de ardere,precum si de degajarea masiva de substante toxice si fum, care se acumuleaza in incaperi si apoi patrund, prin intermediul casei scarilor sau altor deschideri, la caturile superioare ale constructiei, inundandu-le.
Incendiile se propaga la parter si etajele superioare, cu usurinta, in cazul planseelor combustibile, si ceva mai greu, in cazul celor incombustibile, prin intermediul canalelor de ventilatie, golurilor ascensoarelor, al deschiderilor in constructie, prin conductibilitatea termica a grinzilor sau conductelor metalice neprotejate, cat si prin convectie. Existenta numeroaselor instalatii care fac legatura cu nivelele superioare sau pastrarea in subsolul depozitelor a unor materiale si substante cu proprietati fizico-chimice si comportari la foc diferite, intarzie desfasurarea actiunii de salvare a oamenilor, de evacuare a bunurilor materiale, actiunea de stingere propriu-zisa.
Incendiile izbucnite la etaje se propaga in plan vertical, prin intermediul planseelor combustibile si al casei scarilor, datorita tirajului.
In plan orizontal, incendiul se propaga prin intermediul peretilor despartitori combustibili, al mobilierului si al altor materiale combustibile din incaperi, cu o viteza liniara de 0,5-0,7m /min, pana la 4 -5 m/min. (in cazul coridoarelor si galeriilor), de regula, in sens ascensional si in directia deschiderilor. Incendiul se propaga pe cai ascunse,in cazul peretilor despartitori combustibili cu goluri umplute cu rumegus sau talas, al peretilor din paianta sau al planseelor duble cu straturi de aer, din constructiile mai vechi.
Pe timpul incendiului se degaja mari cantitati de fum si produsi ai arderii icomplete, care inunda incaperile incendiate, pe cele vecine si caturile superioare, punand viata oamenilor in pericol. Cu cat cladirea este mai inalta si numarul de etaje mai mare, cu atat pericolul de inundare cu fum a caturilor superioare si de propagare a incendiului este mai mare.
Efectele produse asupra organismului uman in cazul surprinderii acestuia de catre un incendiu sunt foarte diversificate si au implicatii multiple, de la arsuri de gradul I si pana la arsurile de gradul IV, la intoxicari cu fum si gaze toxice, la importante complicatii psihice post traumatice si pana, in final, la decesul persoanei respective.
Asrsurile fac parte, din nefericire, din viata de zi cu zi. Severitatea lor poate varia de la una minora, care se poate vindeca foarte repede, fara nici o complicatie, la unele care pot distruge atat tesuturile externe cat si cele interne si care pot pune viata in pericol. Arsura poate fi definta simplu, ca o rana de natura termica sau chimica care poate distruge pielea si tesuturile sale. Pericolul arsurilor nu vine din faptul ca ele pot fi imediat descoperite si tratate ci din faptul ca ele pot avea urmari in timp. Spre deosebire de trauma psihica, rana aparuta in urma unei arsuri are o perioada semnificativa de latenta; cu alte cuvinte, trebuie timp pentru ca rana sa se vindece complet.
Gazele fierbinti si substantele toxice inhalate in organism prin caile respiratorii si in plamani pot avea consecinte grave, chiar daca se intervine imediat sau se intarzie. In ambele cazuri, depozitarea substanetelor chimice in sacii de aer din plamani (in alveole), poate cauza scurgerea lichidului dupa o intarziere mai mare de 24 de ore. Organismul poate parea ca nu are nici o rana, dar dezvoltarea unui astfel de edem pulmonar poate fi urmata de o deteriorare rapida a starii de sanatate a organismului si la aparitia unei respiratii rapide si la colorarea usoara a buzelor, limbii si a mucoasei intr-o nuanta violet.
Toxicitatea unor gaze rezultate prin ardere poate provoca efecte minore asupra organismului uman, acestea intr-o concentratie mai mare pot provoca moartea instantanee. Astfel bioxidul de carbon este letal la o concentratie de 9 %(162,0 mg/l), iar la o concentratie de 30 % in volum produce moartea in 30 de minute. Bioxidul de sulf este un gaz incolor sufocant, toxic. Monoxidul de carbon are actiune letala la o concentratie de 0.50% (6 mg/l). Asupra organismului provoaca forme grave de intoxicatie prin blocarea hemoglobinei din sange si formarea carboxihemoglobinei. La o concentratie de 0.01% apar dureri de cap, intensificarea respiratiei. La 0.05% apar dureri de cap, tulburari de vedere, auditive, digestive. La 0.10% apare acceleratia respiratiei si a pulsului, cu tulburari cardiace. La 0.20% apare coma si moartea. La o concentratie de 0.5% apare moartea instantanee.
Bioxidul de azot la o concentratie de 100 – 3000 ppm. produce iritatia cailor respiratorii superioare, urmata de (2 – ore de liniste inselatoare, dupa care apar simptome grave: cianoza, asfixie, coma, colaps cardiac.
Inhalarea unei cantitati mari, de 500 – 5000 ppm duce la moartea in cateva secunde provocand edem acut.

2. Anuntarea operativa a incendiilor.

In localizarea si lichidarea rapida si fara pierderi a incendiilor, un rol deosebit il are anuntarea operativa a incendiului la subunitatea de pompieri militari.
Nu fara temei se spune ca in primele secunde inceputul de incendiu se stinge cu o cana de apa, apoi cu o galeata si mai tarziu se ajunge la autopompe- cisterne sau se stinge cu mare dificultate.
Desi la prima vedere s-ar parea ca anuntarea incendiilor nu ridica probleme deosebite, ca ea poate fi realizata operativ, totusi in unele situatii ea se face cu mare intarziere. Aceasta deoarece cel care observa incendiul in loc sa-l anunte imediat la pompierii militari, prin mijloacele aflate la indemana – telefon, clopot, toaca, sonerie, sirena, avertizor, agent etc – a cautat sa stinga singur inceputul de incendiu, in unele cazuri fara mijloace suficiente si cu destula stangacie.
Practica a dovedit ca anuntarea nu este eficienta nici atunci cand este lasata pe seama persoanelor in varsta, a bolnavilor si copiilor, care ori dau date eronate, ori nu sunt in masura sa transmita anuntul corect. Mai apar cazuri cand datorita insuficentei supravegheri, indeosebi noaptea, incendiile izbucnite in spatii inchise sunt observate foarte tarziu, se anunta abia atunci cand apar semne exterioare (fum, flacari prin ferestre sau acoperisuri) si cand arderea se gaseste intr-o faza foarte inaintata. Anuntarea telefonica se face la numarul de telefon 981 intotdeauna mentionandu-se precis: adresa unde a izbucnit incendiul; ce arde; numele celui care face anuntarea numarul postului telefonic de la care se face anuntarea. Persoana respectiva nu trebuie sa paraseasca telefonul pana cand telefonistul subunitatii sau unitatii de pompieri militari nu confirma primirea anuntului de incendiu.
In localitatile unde nu sunt subunitati de pompieri militari, in caz de incendiu se vor anunta serviciile publice de pompieri civili, iar unde acestea nu exista se va utiliza telefonia mobila pentru a se anunta cea mai apropoiata subunitate de pompieri militari. Anuntarea se poate face prin telefon, numarul serviciului de pompieri- civili trebuind sa fie bine cunoscut de catre cetateni – sau prin alte mijloace (clopot, toaca, sirena, etc.). in cazul in care nu se poate folosi nici unul din mijloacele anumite, atunci anuntarea se va face chiar de catre persoana care a observat incendiul sau de alta, deplasandu-se rapid cu bicicleta, calare, etc, pana la sediul serviciului de pompieri civili.
Rapiditatea si eficacitatea interventiilor depinde nemijlocit de cunoasterea de catre toti cetatenii a modului de anuntare a incendiilor la unitatile si subunitatile de pompieri militari, iar acolo unde exista la serviciile publice de pompieri civili.