Vreau să ştiu despre profesia de pompier

1.Importanţa socială a activităţii de apărare împotriva incendiilor

Apărarea împotriva incendiilor, a vieţii oamenilor, bunurilor şi a mediului constituie o problemă de interes general la care trebuie să participe, în condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, persoanele fizice sau juridice române, precum şi celelalte persoane fizice sau juridice care desfaşoara activitaţi ori se află in tranzit, după caz, pe teritoriul României.
Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de măsuri tehnice si organizatorice, precum şi de activităţi specifice, planificate şi realizate, potrivit legii, în scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul şi combaterea riscurilor de incendiu, informarea cetăţenilor asupra acestora, precum şi intervenţia operativa pentru salvarea şi acordarea ajutorului pentru persoanele aflate în pericol, stingerea incendiilor şi limitarea efectelor acestora.
Unitatea de pompieri militari, precum şi serviciile publice de pompieri civili organizate în cadrul consiliilor locale, agenţilor economici şi instituţiilor din judeţ, execută misiuni specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, pentru limitarea şi înlăturarea a urmărilor accidentelor, catastrofelor şi calamităţilor naturale, participă cu forţe şi mijloace specifice la acţinui de salvare sau protejare a oamenilor, animalelor sau bunurilor materiale.
Prin exercitarea inspecţiilor şi controalelor la localităţi, agenţi economici şi instituţii privind domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, precum şi prin activităţile de informare publică pentru cunoaşterea riscurilor de incendiu, a normelor şi măsurilor de prevenire a acestora, precum şi modului de acţiune în caz de incendiu, ISU “N.Iorga” al judeţului Botoşani şi subunităţiile din organică îşi aduc permanent raportul în prevenirea stărilor de pericol şi cauzelor potenţiale de incendii, identificarea, evaluarea, controlul şi combaterea riscurilor de izbucnire a incendiilor.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, unitatea de pompieri militari, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu forţele armate, cu forţele de protecţie civilă, cu alte instituţii şi organisme care au atribuţii privind apărarea ordinii publice, prevenirea şi combatrea sinistrelor, apărarea vieţii şi integritaţii fizice a persoanelor, a avutului public şi privat, precum şi de protecţie a mediului.
În cadrul instituţiilor, agenţilor economici şi localităţilor, serviciile de pompieri desfaşoară activitaţi de informare şi instruire privind cunoaşterea de către salariaţi şi cetaţeni a regulilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor, de control şi verificare a modului de aplicare a normelor, dispoziţiilor şi măsurilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, precum şi acţiuni de intervenţie pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordare a primului ajutor şi protejare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, inundaţii, alunecari de teren şi alte dezastre.
2.Profesia de pompier
Pe teritoriul ţarii noastre, primele forme de organizare a celor ce interveneau la incendii, le-au constituit pompierii civili, spre sfarşitul secolului al XVIII-lea, mai ales în localitaţi din Transilvania.
Dotarea lor era mai mult decât modestă (găleţi, lopeţi, topoare, mai apoi scale, pompe manuale) şi de aceea nu reuşeau întotdeauna să stinga incendiile din localitaţi.
Odata cu dezvoltarea societaţii, a apărut necesitatea organizării unor formaţiuni de pompieri specializaţi, gata în orice moment să intervină pentru stingerea incendiilor. Organizarea în sistem militar şi cu caracteristicile acestuia (disciplina, rigoare, operativitate) s-a dovedit a fi cea mai potrivită, astfel încât, în anul 1835, a fost constituită prima companie de pompieri – Compania de pompieri Iaşi, urmată la 1 iulie 1845 de Roata de pompieri Bucureşti, apoi de unităţi, în toate oraşele importante din ţară.
Eroi fără nume, pompierii militari au participat la toate momentele importante ale istoriei moderne a României.
La 13 septembrie 1848, sub comanda căpitanului Pavel Zaganescu, ostaşii companiei de pompieri a Capitalei, au purtat pe Dealul Spirii o crâncenă bătălie cu trupele otomane venite să înăbuşe legitimele aspiraţii de libertate, progres şi democraţie a românilor. Pentru a cinsti memoria celor 166 de pompieri militari care au căzut atunci la datorie, ziua de 13 septembrie a fost declarată Ziua Pompierilor din România.
Pe timpul Războiului de Independenţă, purtat de câmpurile de luptă din Bulgaria, ostaşii pompieri, constituiţi în baterii de artilerie, şi-au adus contribuţia la câştigarea neatârnării şi suveranităţii României. Cu acelaşi spirit de sacrificiu, ostaşii pompieri s-au acoperit de glorie pe timpul celor douâ războiae mondiale, în apărarea obiectivelor economice şi strategice, stingerea incendiilor provocate de desfăşurarea luptelor, salvarea populaţiei afectată de bombardamentele inamice.
În Decembrie 1989, militarii pompieri au reuşit să stapânească furia flăcărilor a peste 400 de incendii ce au avut loc în acea perioadă, salvând numeroase vieţi şi bunuri materiale.
În prezent, pe lângă pompierii militari, la stingerea incendiilor pe raza judeţului Botoşani, participă şi pompieri civili constituiţi în formaţiuni numite “Servicii”, în toate comunele din judeţ sau în unităţi economice mari.
Principalele acţiuni la care participă pompierii militari sunt:
• Stingerea incendiilor şi limitarea consecinţelor produse de acestea;
• Prevenirea incendiilor la instituţii, agenţi economici şi localităţi;
• Intervenţii pentru salvarea oamenilor şi bunuri materiale în caz de inundaţii, cutremure sau alte calamităţi naturale;
• Intervenţii de descarcerare (deblocarea victimelor din autovehicule accidentate, imobile avariate, etc.);
• Sprijinirea şi îndrumarea pompierilor civili în organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice.