De pe un hectar de teren cultivat cu cânepă se obţine mai multă hârtie decât de pe un hectar de teren cu copaci. În plus, cânepa creşte incomparabil mai repede.
Cânepa şi utilizările sale multiple. Până în 1883 cultura de cânepă era cea mai cultivată din lume, dând cele mai mari recolte, din care se făceau majoritatea produselor ce erau necesare pe atunci: ţesături, săpun, hârtie, medicamente, uleiuri esenţiale, uleiuri pentru corp, alimente şi suplimente nutriţionale.
Cânepa mai era folosită şi ca aşternut pentru animale, hrană pentru păsări şi animale, sau în construcţii.
În prezent, cânepa se foloseşte şi pentru producerea margarinei, pentru obţinerea de lacuri şi vopseluri, a linoleumului, a pânzelor ceruite, a plăcilor aglomerate folosite în industria mobilei, pentru producerea de mătase artificială, sau folosită la izolarea fonică, etc. În Austria se foloseşte cânepa pentru producerea berii.
Cânepa indiană, având un conţinut ridicat de substanţe halucinogene, se foloseşte şi pentru obţinerea canabisului, cultivarea ei fiind interzisă în România. Prin consumul de canabis nu se produce dependeţă, aşa cum este în cazul consumului de alcool, de ţigări, de morfină sau de heroină obţinute din mac.
De notat că şi cânepa obişnuită conţine substanţe narcotice şi halucinogene, dar în concentraţie mult mai mică. Nu sunt menţionate în istorie cazuri în care cânepa să fi fost utilizată de români pentru producerea de canabis.
Datorită extraordinarei palete de utilizări, cultura şi folosirea cânepii, mai ales ca plantă tehnică, va trebui să continue să ocupe un loc de prim rang, iar nu să fie interzisă.